Asculta cum vine toamna --- by Adrian Sarmasan

O

Asculta cum vine toamna... Adrian Sarmasan

Genele impletite au parfum desavarsit.
Dimineata adulmeca pleoapele ca un drum spre rai .
Totul se defineste doar in cer .
Povestea nescrisa nu se va sfarsi niciodata .
Vibrez noaptea si infloresc dimineata .
Pervazul ochiului tau drept ma minte stangaci desi,
Zorii -mi preling roua pe trupul plin de semne si rani .
Ma dor toate amintirile cum nu m-au durut pana ieri...
Tramvaie,dorinte,trotuare cu praf si tremurat risipit pe potriva .
Corabii si ceruri cu lut intre ele ,ademenind pasiuni si soapte.
Cate vorbe ,cate vorbe?
Cred ca am fost modificat la nastere ,
Cromozomii mei erau indragostiti de tine de-atunci .
Un bebelus indragostit .
Sigur ca mai tarziu am suferit mutatii...
De ici pana colo si nu numai ,dar am si suferit aproape normal .
E clar ca eu sufar mai mult ,nu e o lauda chiar un defavor nu ?
Dar ce frumos e sa suferi !
Trigonometrii subtile explodeaza de jur imprejur .
Vor veni primaveri,vor veni si ierni ,dar acum
Aseaza-te si asculta cum vine toamna ....
Hai pana jos in coltul strazii sa te sarut sub umbrela.